DE ZIUA IUBIRII MELE

 DOINEI IUBITA MEA DE CURSĂ LUNGĂ

Într-o zi ai crescut cât o floare

într-un an mi-ai luminat viața

despre rest se tace mai doare

despre restul soarele răsare

 Și Dumnezeu se-ntreabă

când ai fugit și Tu din rai

pentr-un petic de iarbă

și sărutul meu de crai

Tu Prințesă trezită din vis

surâzi către cer cu viața

exact ca o floare de cais

schimbându-și c-un înger fața

Este ziua pătată de strălucire

lumina-i ascunsă în trupul tău

și-s gata iubito de iubire

fericirea ne-aruncă-n hău

COSTEL ZĂGAN, ODE GINGAȘE

 

Diana

COSTEL ZĂGAN

 DERAIERE ÎN ALB

Alunec vers cu vers spre epigramă

Costel Zăgan, NEMĂRGINIRI ÎNTR-UN VERS

EMINESCU

poezia

sângerează

în

metru

antic

Costel Zăgan

 

DIANEI MIHAELA

Un copil nu-i doar un pas spre viitor

un copil e prelungirea unui vis

marginea cea mai delicată

a infinitului matern

cuvântul de țâță

al 

lui

Dumnezeu

Costel Zăgan

 

 Pe drumul sufletului, întotdeauna, dragostea se întoarce!

Costel Zăgan

BOMBA ZILEI

 Nu s-a-ntâmplat nimic.

Costel Zăgan, Inventeme

LA MOMENTUL COSTEL ZĂGAN

 Lumea dispare, însă poezia nu-i ia locul!

COSTEL ZĂGAN, INVENTEME

GRĂDINARUL ABSOLUT

  

 · 

Distribuit pentru: Prietenii tăi

Doar Tu pune-n brazdă

stele de pe bolt-albastră

să răsară când vei vrea

îngeri și-n grădina mea

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

Toate reacţiil

FUTURISTUL MAMEI

 Cuvântul frate a-nghețat

cuvântul soră nu există

și ceru-ntreg pare un sat

cu o fântână futuristă

COSTEL ZĂGAN

SECETA DIN SUFLET

Dezlănțuit Bacovia

dă cu ploile în noi

seceta-i însă nevoia

-n schimbul unei ploi

COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE DE LA LUXEMBURG