Costel Zăgan despre îngeri
* Poet: îngerul cuvintelor.
* Insomnia: combustibil pentru îngeri!
Poemul are goluri de aer
Cuiburi
de
azur
buimac
Dacă nimic
nu
mă
doare
TAC
* Rugăciunea este gravitaţia îngerilor: ne (re)ţine în preajma lui Dumnezeu.
* Şi îngerii... plâng: priviţi cerul!
* Printre cuvinte, îngerii administrează... tăceri de tot soiul!
Doamne ieri pe înserate
ţi-au furat crucea din spate
îngerii sau poate vreun tâlhar
să-ţi probeze slava pe cântar
Cât se poate de discret
boii rag la clarinet
şi-n amurgul muzical
câinii latră la ţambal
Găina cotcodăceşte
la flaut pe englezeşte
şi măgarul sigur zbiară
încântat doar la vioară
Un motan mai ortoman
miaună doar la pian
şi-un înger din altă eră
cântă doar la mitralieră
Şi cum mie-mi place rockul
iau pana şi deschid focul
Somnul păi somnul copiilor nu ştiu cum
să vă spun dar este sfânt intangibil aş putea zice
cum este îngerul de pază pentru fiecare
dintre noi uite eu cred că şi cuvintele au câte-un
înger vreau să spun că ar cam trebui
să avem grijă cum deschidem gura
cel plecat călător se numeşte iar cine
se întoarce oaspete al amintirii va fi de
pildă şi eu încep să văd copilăria prin
ochii unui tată însă nu-mi dau seama dacă
vreun copil într-adevăr mă vede
şi pe mine sau vede numai jucării
mi-e somn cât de blând poţi să fii Doamne
Menstruaţia tăcerii ţi-acoperă gura
de lacrimi ochii ţi-s amari
poezia-ţi sfârtecă totuşi făptura
când îngerul sfârâie-n cerul de var
* Rugăciunea este şi pâinea de taină a omului, nu doar a îngerilor.
* Omul este un înger... clasat!
* Dragostea este uşa prin care intri demon ca să ieşi înger.
Cu îngerii de-acasă
şi destinul pe masă
* Când lacrima devine albastră, avem sufletul deja plin cu îngeri!
* Îngerul a strigat: unde-ţi erau... urechile?
ia-ţi paraşuta Ne apropiem de paradisul
pierdut N-ai nevoie de niciun testament
Câteva iluzii pierdute nu mai contează
Trage linia de dialog la margine Nu te
apleca Între materie şi antimaterie
încap numai îndrăgostiţii Hei deschide
ochii că iar te ciocneşti de Dumnezeu
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
Mi-e dor de Wagner
ca
unui nou-născut
de
mamă
înainte de naștere
în fară de moarte
totu-i posibil
Pășesc pe note
muzica e trupul meu
în re minor
însă
eu tac de regulă în do major
n-am ce face
Restu-i imposibilul pur
România mea
Costel Zăgan, ODE GINGAȘE
· Distribuit pentru: Prietenii tăi Pune Doamne Tu în brazdă stele de pe bolta-albastră să răsară când vei vrea îngeri în grădina mea C...
